Recunostinta

Ar fi nedrept sa treaca zilele peste mine fara a amintide binecuvantarea zilelor trecute.

N-as sti de unde sa incep, nici unde sa termin si cu siguranta as pierde mult din insemnatatea lor incercand sa descriu cat mai plastic totul dar o voi face, pentru ca ar fi nedrept daca as trece ca si cand nu ar fi existat.

Sunt extrem de recunoscatoare pentru o seara de vineri inconjurata de oameni mari, crescuti in 6 ani ca Fat Frumos, realizati asa cum nu ne asteptam cu ani in urma, trecuti prin viata si oarecum biruitori. M-am bucurat de glumele doamnei D si am zambit amintinu-ne de orele de sport (si altele).

Sunt si mai recunoscatoare pentru o seara de sambata scaldata in lumina si intuneric, zambete si lacrimi, intrebari si raspunsuri, oameni vechi si oameni noi, locuri ce poarta in ele atingerea copilariei si casute ce miros a vise de adolescent. Peste toate ciripeau voios si odihnitor  pasarele, in noaptea tainica a Invierii.

Dimineata biruintei a adus cu sine un avant nou, bucurie si incantare, toate intr-o clipita, neasteptat. Andreea si Gabriel mi-au amintit de unde am plecat iar santurile Cetatii mi-au descoperit din nou ca unele epave mai primesc sansa unui alt inceput, cu atat mai mult oamenii…

Sunt recunoscatoare, sunt multumitoare, sunt incantata si bucuroasa pentru onoarea de care mi s-a facut parte!

Si da, Cristos e viu, cu-adevarat!

Zambete!

Tu ce crezi despre ingeri?

 

Sursa:  http://www.boston.com/bigpicture/2010/04/holy_week_2010.html

O sa scriu azi despre ingeri…am motivele mele.

Scriam un e-mail saptamana trecuta in care marturiseam ca m-am „izbit” frecvent de ingeri aici, departe.

Imi zboara gandul la o multime, la cel care a anuntat nasterea Mantuitorului, la cei despre care ni se spune ca ne vor purta pe brate, sa nu ne fie ranite picioarele, la cei care „tabarasc” in jurul celor ce se tem de Dumnezeu. Il „vad”  pe cel care e descuiat celula lui Petru si pe cel care a stat drept, in mijlocul cuptorului de foc langa cei trei tineri statornici, semanand cu „un fiu de Dumnezeu”.

Tu ce crezi despre ingeri?

Eu CRED ca sunt reali, pe unii ii vad, despe altii aud doar. Azi am vazut vreo 60, aveau pielea neagra si cantau…cum altfel, decat angelic? Vorbeau in mijlocul pietei publice despre salvare, despre un „no ordinary gift”. Si cantau…si cantau…unii treceau, altii s-au oprit o clipa…

Nu-mi veti intelege uimirea si bucuria pana nu veti petrece 10 minute pe strazile Manchester-ului…depravarea in „bank holidays” (nu exista notiunea de „vacanta de Paste”, iar urarea „Sarbatori fericite” e evitata, pentru a nu-i stanjeni pe cei care „nu cred”) atinge cote maxime. In mijlocul acestei depravari, Dumnezeu inca trimite ingeri, care sa dea vesti bune, care sa ridice cazutii si sa lege ranile celor ce se automutileaza din nestiinta.

Dimineata aceasta a fost incurajatoare, a fost raspunsul rapid al unei rugi lipsite de credinta…si pentru fiecare minut petrecut in mijlocul bulevardului cu plase grele in mana, ascultand ingerii, sunt recunoscatoare.

„Dar ingerul a luat cuvantul si a zis femeilor: NU VA TEMETI, caci stiu ca voi cautati pe Isus care a fost rastignit. Nu este aici,  A INVIAT dupa cum zisese!”

Nu vrei sa fii tu cel ce duce vestea buna celor care au incetat sa o mai astepte?

Isus e viu, e viu cu-adevarat!

 

 Foto preluata de pe: http://santosfamily.files.wordpress.com/2009/04/he-is-risen1.jpg