Azi, e la fel ca ieri dar diferit.
Di, multumesc, azi e o altfel de dimineata!
CE-AR FI FAPTURA-MI FARA TINE…
(Costache Ioanid ?!)
Ce-ar fi faptura-mi fara Tine, Mantuitorul meu slavit ?
Ce-as fi de n-ai fi Tu in mine, cu harul Tau nemarginit ?
As fi un bulgare de gheata, un chip de huma fara viata…
O stanca-nvaluita-n ceata si-o noapte fara dimineata…
As fi un far fara lumina, pustie…de nisipuri plina
Cuvinte fara de odihna, cu serpi si scorpii ce-nvenina
As fi o albie uscata, pe unde-a curs un rau odata
O frunza smulsa si purtata, fara de scop prin lumea toata.
As fi asa, dar slava Tie ! Tu-mi esti a vietii bogatie
Comoara harurilor vie ce ma inunda pe vecie.
Eu, n-as stii azi ce-i fericirea vietii-n mii si mii de fete,
Si n-as fi cunoscut IUBIREA cu-nfiorari si frumusete.
De n-ai fi fost Tu bunatate, Incepatorule a toate,
Cu haruri mii si minunate, ce totul vrea si TOTUL poate…
Tu m-ai suit in slavi divine din lutu-ntunecatei tine
Isuse, SUNT ce SUNT prin Tine, si-acum si-n veacul care vine…
