Te aleg pe tine in fiecare zi, de la prima ora a diminetii, atunci cand eu abia casc ochii cu lene in timp ce tu deja ai trait jumatate de viata, ai zambit de doua ori, ai pus receptorul in furca de vreo 5, ai parcat masina sub o salcie plangatoare, care pana la final de program o sa iti spoiasca bine parbrizul.
Te aleg inca de atunci, de la primul buna dimineata, pe care ti-l spun tie si nimanui altcuiva, de la prima rugaciune spusa cu pleoapele lipite. Merg impleticindu-ma pana la dulap si-apoi ma intreb ce ti-ar placea sa port, ce ti-ar asterne pe buze un zambet de mandrie si satisfactie, pentru gramul de modestie, frantura de calitate sau poate, niste bun gust. Si uneori, in joaca, imbrac ceva ce stiu ca te surprinde si n-astepti.
Te aleg apoi in drum spre job, cand verific cu coada ochiului ca totul, previzibil, e bine, locul gol in parcare, mesajul pe drum. In timp ce-mi iau un covrig, ma intreb daca ai baut cafeaua si ti-ai luat la randul tau doza de gluten.
Ma asez in scaun si te aleg din nou, cand in loc sa inchid 3 formulare interne iti scriu, sau zambesc in nestire cu gandul la tine si la noi si-apoi tastez icoane colorate, si-ti las loc sa le interpretezi cu patos si „spontaneitate”.
Te aleg cand desi abunda lumea de subiecte, in orice discutie, tu esti subiectul meu favorit, gramul meu de mandrie, dovada mea clara ca oamenii buni exista si atat timp cat va avem pe voi, avem si noi restul, o sansa sa devenim mai buni decat am fost.
Esti alegerea mea la pranz, pe drumul catre casa, in primele 15 minute dintr-un serial sau in ultimele 10 dintr-un film cu sirop. Te aleg pe tine atunci cand dincolo de microfon te caut cu privirea si te astept sa vii, sa ma vezi, sa ma aprobi sau sa ma dojenesti, crescandu-ma astfel inca un pic.
Te aleg pe tine dincolo de faima sau bani, o carte de vizita impresionanta sau un ceas petrecut cu oricine altcineva, aleg minutul cu tine, greutatea purtata in doua suflete in loc de unul, bucuria multiplicata cu doi, satisfactia impartasita sau teama si tremurul in doua brate ferme. Aleg privirea ta in locul oricarei audiente, palmele tale in locul aplauzelor, bataia ta de inima in locul oricarui concert costisitor si visele tale, mai presus de ale mele.
Si sti de ce o fac? Pentru ca te simt cum ma cresti, ca om, atunci cand te aleg pe tine, pentru ca atunci, simt ca m-am ales in fapt, pe mine.
Te-am ales ieri si azi…te voi alege maine si o voi face in fiecare zi, pana la capat, cu tot ce am, cu tot ce sunt si tot ce vreau.
Iar zambetul meu, e doar pentru tine si numai datorita tie – primeste-l tu, e rodul muncii tale!
Een glimlach's Blog 