Jurnal de calatorie – The end

Cu intarzierea de rigoare datorata unui Craciun cu peripetii si unei leni acute, deznodamantul incursiunii noastre in necunoscutul Frantei soseste abia acum.

S-a terminat, cu bine. Dupa cum a inceput, nimeni nu spera asta. S-au semnat toate cele, manualele ne sunt gata iar eu sunt cu adevarat mandra de fete. Au facut o treaba mai buna decat se asteptau si ele si cei din jurul lor sa faca. Le-am certat cat sa le ajunga pana „cresc” senioare si mi-au fost dragi in acelasi timp.

Imi doresc sa fii invatat ceva din cele 4 saptamani de asediu :).

*********************

M-am dat cu „barca mare” si nu mai am nici o indoiala ca am rau de ape in miscare, m-am convis repede. Oricum, nu vreau sa stiu ce gandeau cei din Titanic in timp ce se scufundau…sau poate vreau ca m-ar trezi invariabil din visare. A te afla pe marea in furtuna inaintea Craciunului e alteceva decat mirosul de friptura de porc si traditionalii cozonaci.

*********************

Am inteles ca pajistea de dincolo de grad nu e mai verde decat cea din balconul meu. Nu aveam dubii mari nici inainte, dar acum mi-am clarificat situatia cu dovezi cu tot, chiar daca nu era neparat necesar.

Prietenii mei au fost un dar neasteptat si am primit fara sa fii indraznit a spera o portie de ras zilnica. Mi-am amintit de ce iubesc acordeonul, sper uimirea si mirarea scolitilor, care nu asculta asemenea instrumente de epoca.

*********************

Mult a fost, putin mai este. O sa imi incep anul nou fara „resolutii”, cel care tocami se incheie a fost perfect asa!

Sa aveti parte de un an neobisnuit dar coplesit de zambete!

Primul de la mine :).

Een glimlach!

Reclame

Jurnal de calatorie – 26

Mi-am propus sa numar invers inainte de plecarea acasa. Am uitat, la cata liniste e aici, tind sa-mi uit gandurile de la mana pan’ la tasta.

Buuuunnnn. De Craciunul asta mi-am dorit sa invat de inseamna de fapt un Craciun si vai, cum mai primesc exact ceea ce am cerut :). Am avut o vreme in care credeam ca rugile mi se izbesc de tavan si raman atarnate acolo, fara raspuns dar iata ca m-am inselat.

Am crezut ca nu exista Craciun fara demolarea casei in prealabil, fara curatenia generala si mutatul mobilei in conformitate cu anotimpul si ora de iarna. Daca nu intelegeti despre ce vorbesc, la cerere fac cadou un link de youtube despre mania curateniei…

M-am lamurit: Craciun poate fi si fara o dezordine planificata doar pentru a avea ce pune in ordine dupa.

Am crezut de vreo 4 ani incoace ca nu mai e Craciun fara brad: uite ca se poate si fara. Nu-mi place, ii drept, dar se poate. Nu vreau sa mai fiu intrebata din nou ce face pomuletul meu impodobit inaintea plecarii. E pe maini bune, ma descurc cu certitudinea asta pentru moment.

Nu mi-am imaginat prea realist cum arata Sarbatoarea fara familie si colindatori din 10 in 10 minute. Pe asta nu vreau eu sa o descriu. E personala.

Ma pomenesc cu acelasi gand obsesiv in minte: Cristos s-a nascut cu crucea in inima si-s convinsa ca stia de ce vine…Noi am cam uitat de ce a venit el.

Filmele de Craciun de anul asta n-au farmecul de alta data, prea se intorc toti acasa. Adica, sa presupunem ca in Malawi sunt 200 de copii care nu au auzit de Shoe box dar pentru care s-au strans in tara mea draga niste cutii…o sa ramana ei fara cadouri doar pentru ca toti visam sa ne intoarcem acasa de sarbatori? Deci nu, Craciun nu inseamna sa te intorci acasa, inseamna sa faci o casa pentru altii. Daca te poftesc si pe tine in ea…e perfect.

Nu mai era musai necesar dar daca-i de invatat lectii, de ce sa nu ma invete tot, pana la ultima? Asa se face ca am invatat ca Sarbatoarea e in fiecare zi nu doar in 24 sau in 25. Asta-i bine, o sa colind si la vara. Am exersat aici colindul pe plaja, nu-i atata de dubios pe cat mi-am imaginat. Deci nu trebuie sa ninga sa te bucuri de sarbatoare.

Sa recapitulam: daca ti-ai amintit de ce a venit Cristos in lume de fapt, daca ai acasa o CASA adevarata si daca macar acum, in ceasul al 12 lea ai facut un „acasa” pentru amarati (desi filantropia de sarbatoare are un gust cam amar), daca nu esti pe drumuri de Craciun, daca intr-un colt sta un bradut de o juma’ de metru, daca miroase frumos a Cif si Domestos si peste ele a prajituri, daca iti canta colindul in boxe si te pregatesti sa duci vestea Nasterii Lui, daca peste toate, ai binecuvantarea unor fulgi, si mai apatosi sa fie, se cheama ca ai un Craciun de poveste. Si daca acesta nu-ti place, poate ar trebui sa fi tu unul din cei ce distribuie pachetele in Malawi. Cand  ai veni acasa, ai vedea lumea in alte culori.

You should take my word on this! (daca nu mai stiu engleza, e din cauza francezei)

Een glimlach!

« Older entries