Ce-o fi si cu manageriatul asta de tanjim atata dupa el?
Eh…e simplu…chiar simplu. E o pozitie banala, asezata intre ciocan si nicovala. Ciocanele sunt nelipsite, cu tendinte spre recurenta zilnica. Nicovala in schimb, nu-si muta ochii de la tine, asteapta raspunsuri, lamuriri, un drum croit…si o directie sigura. De la o vreme, imi lipsesc toate.
*****************************
Cum ne pregatim de tranzitie? Numa’ noi stim…si medicii de la CMU. Copilele tocmai isi descopera fobiile, operatiile nefacute de apendicita, stomac sau masele de minte, le lipseste orientarea in spatiu si timp si-s in minus la aproape toate deadline-urile. Totusi, sunt unele dintre cele mai inteligente copilite visatoare, pe care le vad crescand sub ochii mei si sunt mandra de ele. O caramida e a mea!
*****************************
Hubert – imi tot explica ca cel mai frumos loc din Dunkerque e plaja iar eu ii spun in continuu ca vine Craciunul, nu 14 iulie. In zadar.
Tot Hubert are o cantitate incredibila de bun simt, „inocenta” (oricat de dubios ar suna asta pentru o persoana de statura lui) ne-mai-vazuta pana acum, curiozitati si intrebari la subiect despre tara asta draga care te obliga sa gandesti de 10 ori inainte de a raspunde. Din categoriile mai sus mentionate, urmatoarea: „Cat de benefice au fost planurile cincinale ale raposatului si in ce fel au influentat ele traiul si economia tarii?” Va poftesc sa ii raspundeti…eu am parte de 9 ore zilnice de asemenea provocari :). Mai urmeaza doar 34 de zile a cate 12 ore de amuzament.
******************************
Visez in franceza, madame Onet ar fi mandra de performantele mele si de furculitioanele inventate zilnic in lipsa lui Robert Micro…aveam o perioada in care eram priteni buni si aveam, vorba inginerului Muntean,”o relatie bazata pe respect si incredere (reciproca -dupa caz)”. Am depasit perioada, acu-s ”
„independenta” si perfect responsabila pentru cuvintele mele.
******************************
Sambata dupa masa avem primul popas din lunga calatorie: o zi in compania tinerilor de la biserica evanghelica franceza, pe malul marii, la picnic and… Adi is stocked with me for the entire day! Praise God! 😀
******************************
Se intampla rar sa cred ca lucrurile se aseaza perfect. Zilele astea insa, incep sa inteleg ca matematica Lui, nu obisnuieste sa dea cu virgula decat atunci cand ne bagam noi nasu’sa facem imparteli si inmultiri. Drept pentru care, de cand au fost lasate lucrurile in voia Lui, nu-n voia sortii, par sa se potriveasca mai bine decat piesele unui tetris cu 999 de posibilitati de jocuri (care by the way, erau aceleasi 9 jocuri dar in 10 viteze diferite).
*******************************
Zambete si ce mai…voie buna cat cuprinde. Vreo 2 ceasuri de somn pe noapte daca ar mai fi…parca am putea vorbi despre perfectiune.
Restul, de dincolo de granita, daca se ridica ceata, daca zboara avioanele de cu dimineata, daca oamenii din Budapesta vor binevoi sa vorbeasca o boaba de engleza…daca descopar care e legatura dintre C de Gaule si Roissy si daca prindem trenul din Lille spre casa. Si daca, peste toate acestea, vom avea cheia apartamentului la timp :). Daca nu…no news is good news 😛
Een glimlach's Blog 