Pentru acum si pentru alta data.

Draga mea,

Iti scriu aici, pentru ca dintre toti cititorii, tu vei stii ca randurile sunt pentru tine. Si vei stii ca nu le-am scris cu mainile, ci cu inima incarcata si ochii uzi. Nici constiinta nu-mi e prea linistita, ma plang de vreo doua zile  despre nimicuri, despre oameni si amanunte. Si mi-am luat pastila de realitate in putine caractere, prin ecranul rece: „imi pare rau sa te anunt eu, a murit mama ei.”

De ieri, dorm cu picioarele inghetate, punanadu-ma in papucii tai, imaginandu-mi cum stai nemiscata la capataiul ei, pe gerul de afara si codul portocaliu. Nu stiu cum se face caldura intr-o inima rupta dintr-o data in bucati, nu in doua, ci in nenumarate, sunt sigura ca ai rupt o bucatica pentru tatal tau, una pentru cea mica, una pentru fiecare din fete si..ti-a ramas si tie un petec, un cotlon in care poate i-ai pune amintirea. Nu cred ca se poate face caldura unde nu-i intreg dar stiu ca si lipiturile sunt trainice uneori. Uneori poate tocmai ele ne salveaza, cand mai indarjiti punem strat dublu de lipeala, sa tina!

Mie imi placea luna Ianuarie, e luna in care, de 9 ani incoace, primesc cele mai frumoase flori virtuale din varful degetelor tale, din cauza dinstantei. Tie n-o sa-ti mai placa o vreme si eu stiu asta.

Draga mea draga, mai sunt putin minute pana cand o sa faci tot ce poti sa pari tare, sa le sustii pe fete si-as vrea sa stii ca acolo, in mijlocul multimii, mi-am trimis jumatatea, sa-ti fie aproape, mi-as dori sa ajunga pana la tine si imbratisarea si cuvintele soptite.

Si daca nu vor ajunge, sa stii ca i-am zis atat: „Spune-i…spune-i ca mi-e draga, ca-i pretioasa in ochii mei, ca ei 5 au fost perfectiunea mea intr-o dimineata de duminica, stand unul langa altul. Si ca asa cum au stat atunci, vor sta din nou.”

N-am incaltarile bune de dat sfaturi si nu de ele ai nevoie acum dar scumpo, iti doresc tie ce-mi doresc mie maine, cand totul se va fi sfarsit, sa poti spune cu o inima intreaga „Eu cred in El!” si sa crezi, cu tot ce ai, cu tot ce esti! Si cand vei vrea o mama, o putem imparti pe a mea, cumva, cand imparte iubirea, o inmulteste pe nevazute…

Iti voi zambi din nou candva dar hai sa plangem impreuna azi!

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: