Banalitati

Mai trec din cand in cand pe aici, mai mult ca o cititoare obisnuita decat ca posesoarea blogului. Nu stiu cum si nici de ce nu mi-am facut mai mult timp pentru el…poate pentru ca in ultima vreme nu am gandit asa de mult sau poate pentru ca am vrut sa-mi pastrez gandurile pentru mine…cu un egoism tipic in situatiile astea.

Ei bine, de acum o sa am timp…

Azi mi-am cumparat carti…10 la numar…puteau fi la fel de bine 13 dar din fericire/pacate, Secretul multumirii  in 3 volume nu-i disponibil inca.

Mi-am luat Baraca…si o voi citi la provocarea celor de la RVE…desi suna putin plictisitor…cred ca va fi ok…

„Anotimpurile inimii” o sa imi aminteasca mereu ca „Iarna nu tine o vesnicie”…sunt convinsa de asta. janette Oke nu mi-a inselat pana acum asteptarile.

Maine imi ajunge si Biblia in franceza…da, da…incep sa reinvat franceza, daca-i musai, ce nu face omul pentur AZ…

Am terminat toata colectia de Sandy Bell si am suspinat un pic dupa Mark…la fel ca acum 20 de ani 🙂 De data asta insa, am criticat-o pentru ca si-a luat doua sosete diferite…pe atunci nu acordam importanta unor asemenea detalii.

De azi ma apuc de Cartea Cartilor, incetisor, cate un episod pe zi…pentru ca Oana imi e draga…iar Tania mi s-a parut intotdeauna extrem de prietenoasa. Intr-o zi, o sa am catelul meu, un catel numai al meu…

Pregatesc filmuletul cu Manchester-ul si revin in weekend cu imaginile cele mai dragi mie din cele 3 luni.

Lidia o sa aiba o printesa cat de curand…si sunt mandra de ea si Jo…sunt convinsa ca micuta va fi o pereche incantatoare alaturi de Philip. Abia astept sa dau iama in magazinele cu rochite si pantofiori. Li, sa stii ca ma gandesc la voi…si abia astept SMS-ul lui Jo, anuntandu-ne ca s-a nascut printesa atat de mult asteptata.

Saptamana viitoare vor veni Ana, Miron Jonathan si Medeea, Tabita, Claudiu si Joshua. O sa fie atat de bine sa imi amintesc din nou de Londra…

Da, sunt banalitati…dar sunt ale mele, si ele valoreaza cat o viata…pentru ca o compun pe a mea, si e viata de care ma bucur, desi n-ai zice intotdeauna.

Doamne, iti sunt profund recunoscatoare ca respir si azi!

Cu zambete!

2 comentarii

  1. adela said,

    14/07/2010 la 14:37

    De cate ori iti citesc blogul, imi regasesc o lacrima in coltul ochiului si un zambet in coltul gurii(scri atat de calm, complex si simplu, totodata- ma linisteste foarte mult scrisul tau si povestile”banale”ale vietii tale, chiar daca nu le cunosc). Keep going and smiling:)

    • eenglimlach said,

      14/07/2010 la 15:50

      Adela,

      Trebuie sa marturisesc ca eu nu l-am mai citit de mult pe al tau dar o sa o fac…cel mai probbail clandestin, de la locul de munca…de indata ce se aseaza si lumea mea.
      Remarc ca a ta se aseaza incet incet, si daca ai stii macar cat de mult ma bucur pentru tine 🙂
      As vrea sa spun ca scriu cu calm..dar de cele mai multe ori scriu invartindu-ma de pe o parte pe alta…si cateodata sper ca ma astampara locului scrisul asta. De cele mai multe ori o face…pentru ca reusesc in sfarsit sa-mi vad ideile ordonate, altfel zboara libere si nestingherite prin capul meu.
      Multumesc de aprecieri, de zambit nu ma las curand…nu de alta dar nu am tare multe de dat…zambete insa, am o multime.

      Un zambet, pentru voi 3, 3, 3 ,3 ,3 🙂


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: